Parole… Parole…(7)

O sa las pentru ceva vreme istoria nin-jitsului, pentru ca vreau sa va spun altceva astazi.

Am observat ca cei mai multi dintre noi traiesc in crisalide protectoare si urmeaza rutina zilnica a serviciului (sau viseaza la el), cel mai adesea habar nu au de ce resurse si inspiratie se afla inauntrul lor. Pentru ca predand si facand tratamente Reiki, presupune sa ma concentrez asupra altora, am ajuns sa inteleg bogatia incredibila a dragostei si intelepciunii care adesea ramane ascunsa in aproape fiecare dintre noi. Aceste adevarate comori stau atat de bine ascunse, incat semenii mei nu au cea mai mica idee ca se afla pe muntele de aur in timp ce muncesc ca sclavii in transeele obligatiilor de zi cu zi.

Am realizat ca Reiki te sustine si te ajuta sa apreciezi atingerea (fizica, emotionala si spirituala) sub orice forma, transformandu-le in final intr-un sentiment de pace interioara.

Da, Reiki este folosit pentru vindecare. Dar cine ma vindeca pe mine, Jiko vindecatorul? Cine ma ajuta sa ma vindec de ranile si traumele din trecut? Cine ma incurajeaza sa urmez calea vindecarii pana la capat, catre Eliberare care este deja acolo, asteptand sa o descopar? Cine imi indica frumusetea interioara? Cine imi intareste motivatia?

Nu stiu ce sa fac in fata realitatii faptului ca ma straduiesc sa obtin satisfactii si placeri din lucruri si actiuni care au un inceput si un sfarsit. Dar UIT cel mai adesea sa fiu prezent la propria viata. Nu am timp sa-mi cultiv libertatea interioara care m-ar face capabil de alegeri mai constiente, benefice pentru mine. Cand in starea de „nu mai stiu ce sa fac” ma pun fata-n fata cu o rascruce de drumuri, este un moment in care pot privi in orice directie. Cum aleg, eu maestrul, vindecatorul ?

Reiki sau Energia Universala bineinteles este ajutorul meu.

Aceasta Energie omniprezenta are nevoie de o ureche receptiva. Vocea mea interioara este purtatorul de cuvant natural pentru intelepciunea Energiei vitale universale. Vocea mea interioara ma poate ajuta doar cand sunt suficient de deschis pentru a o asculta, cu mai multa atentie decat ascult ratiunea sau conditionarile.

In timp am invatat ca a fi vindecator inseamna a fi deschis catre toate evenimentele, asa cum se desfasoara ele in viata de zi cu zi, acestea initiindu-ma intr-o realitate extinsa care sta ascunsa exact sub acestea.

Lucrul cu energia m-a transformat si de aceea pot sa va dau doua sfaturi:
– Indrazniti sa va traiti experienta propriei creativitati, permiteti mintii sa-si desfasoare capacitatea de a se cunoaste pe sine, libera de conditionari si conventii.
– Indrazniti sa fiti artizanii vietii voastre, traversand curcubeul mintii si afland raspunsurile potrivite unei vieti cu sens pentru voi insiva.

Si… acum… o poveste:

„In al XVI-lea secol volbura era o planta rara in Japonia. Rikin, un mare maestru de ceai, avea o gradina intreaga plantata cu volbura, de care vedea cu o grija staruitoare. Faima acestei plante, „rochita randunicii”, ajunse la urechile Shogunului Taiko care isi arata dorinta sa o vada. In acest scop, Rikin il pofti la ceaiul de dimineata, la el acasa. In ziua hotarata, Taiko se plimba prin gradina dar nicaieri nu zarea nici urma de volbura. Pamantul fusese netezit si presarat cu pietris alb si nisip, transformandu-se intr-o gradina Zen. Fierband de necaz, tiranul intra in ceainarie! Dar aici, il astepta o priveliste care il ajuta sa-si vina in fire: in tokonoma (altar), intr-un vas de bronz rar, lucrat in epoca Sung, se gasea o singura volbura – „regina intregii gradini”.

Imi permit sa fac o mica completare la aceasta frumoasa povestioara: japonezii au in vocabularul lor un cuvant ce are sensul de „gust al simplitatii pure”: WABI. Wabi gasesti in ikebana – arta aranjarii florilor, bonsai – arta copacilor pitici, cha-no-yu – ceremonia ceaiului, budo-arte martiale, origami – arta impaturirii hartiei…

Chiar si in aceasta povestire despre flori.

Jiko

– va urma –

Acest articol a fost publicat în Noutati. Salvează legătura permanentă.

Comentariile nu sunt permise.