Parole…Parole…LV

Dragilor,

   E o seară de vară răcoroasă și gândindu-mă la mângâierea razelor de soare de mâine, încep să vă scriu despre fraza vindecatoare hawaiană : HO’ OPONOPONO – este o metodă de “a binecuvânta” care provine din latinescul “significare” care înseamnă “a arăta calea”, “a indica ceva”.

   Binecuvântarea are mai multe fațete, de exemplu, de a le dori celorlalți ceva bun, dorința de mântuire prin invocarea lui Dumnezeu.

HO’OPONOPONO se traduce prin “ te iert, te iubesc, iți multumesc!”

   Ce frumos ! Este o meditație pe care o s-o fac pentru voi, ca să aveți o idee ce trebuie să faceți, dacă vreți să meditați pe această frază. Încep prin a-mi deschide brațele larg și le aduc în poziția de rugăciune, Gasho sau Namaskar, palmele sunt împreunate la niveul pieptului.

   Rostind cu glas încet sau în gând “HO’OPONOPONO” sau traducerea in romană, spun: “te iert” și-i iert pe toți care s-au bucurat de necazurile mele și m-au bârfit, îi iert pe toți cei care au fost incapabili să mă cunoască, care m-au denigrat și care m-au judecat greșit dupa standardele lor mici si niciodată după calitățile mele.

   Spun în continuare: “ Te iubesc!” Și-i iubesc enorm pe copiii mei, îmi iubesc părinții, bunicii, străbunicii, îmi iubesc familia atât cât a mai rămas din ea și… îmi iubesc viața cu tot ce-mi oferă ea, cu bune și cu rele, cu suișuri și coborâșuri, conștient că totul are un sens; iubesc toate animalele, dar ador câinii, caii și delfinii, cât și… tigrii; iubesc libertatea, simplitatea, liniștea, lacrimile de fericire, culoarea violet și parfumurile.

   Ultimul cuvânt pe care-l rostesc ca o rugăciune este “MULȚUMESC”. Și multumesc celor care m-au abandonat în momentele  grele ale vieții mele, fiindcă asta m-a învățat să nu depind de nimeni; celor care m-au judecat, care m-au arătat cu degetul,dar cu celelalte au arătat spre ei, de la care am învățat că numai un spirit superior îl ajută pe om să se ridice; celor care m-au criticat, fiindcă m-am ambiționat să evoluez și să-mi dovedesc ce pot, dar și celor care mi-au arătat sau îmi arată dragostea lor.

   Am învățat în această călătorie a vieții mele că niciodată nu știm ce oameni ni se vor alătura în acest drum și nici cât timp ne vor însoți.

   Am învățat că această călătorie nu este mereu plăcută și că nu întotdeauna voi  avea parte de căldura Soarelui.

   Și am început cu razele Soarelui și pentru că îl iubesc,  voi termina tot cu el.

   Fie ca vara care abia a început, să vă aducă iertare, iubire și mulțumiri !

Fiți binecuvântați !

Jiko

Acest articol a fost publicat în Noutati. Salvează legătura permanentă.

Comentariile nu sunt permise.