Parole… Parole… 44

Încep acest articol cu: IERTAȚI-MĂ! VĂ MULȚUMESC! VĂ IUBESC!

O să mă întrebați ce mi-a venit – nu știu, asta simt să vă spun! De ce să amân?

Nu mai vreau să-mi frământ mintea gândindu-mă ce fac, cutare lucru sau cutare lucru.

Viața mea că și a voastră este o călătorie.

Nu știu cât de lungă o să fie, cât va mai dura, dacă va fi frumoasă sau nu.

Nu știu ce dureri, bucurii voi experimenta în continuare..

Ce știu sigur este că m-am născut într-o familie frumoasă, cu bune și cu rele dar una peste alta chiar super!

Față de poveștile pe care le aud de la pacienții care-mi vin la cabinet, am avut cei mai frumoși părinți.

De multe ori mă gândesc ce or spune părinții mei, mama și tata, când iau o decizie sau alta. Aș avea aprobarea sau dezaprobarea lor? M-ar dojeni, m-ar sfătui, m-ar alinta? De la ei am învățat că trebuie să trăiesc încât să pot susține cu mândrie privirea oricui și să pot dormi liniștit noaptea pe propria pernă.

Și am mai învățat de la tata să nu-mi vând colegii, prietenii, pe cei din neam,indiferent de situație. Așa am crescut devenind adolescent, tânăr și adult apoi.

Văd acum cum toată societatea noastră este plină de minciună, ură și prejudecăți. I-am învățat pe copii mei să nu pârască și să nu vândă pe nimeni! Stau și mă gândesc dacă le-am făcut un bine prin asta…

Rămân la părerea că a păstra pentru tine ce știi despre alții, este o virtute iar din artele marțiale am învățat că dacă le divulgi este o dezonoare.

Am învățat în această călătorie, care este viața mea, că nu trebuie să bârfești sau să judeci pe nimeni. Cine sunt eu să judec sau să bârfesc?!

Iisus spunea “Cine nu a greșit niciodată să arunce primul piatra!” iar Albert Camus “Un om este mai mult om prin lucrurile pe care le tace decât prin lucrurile pe care le spune”.

În această viață, în acest sejur pe pământ, am învățat că trebuie să spui mai des: Te iubesc!

Vă spun asta  pentru că acum după ce mi-am pierdut ambii părinți îmi pare rău că nu le-am spus mai des că sunt frumoși și că îi iubesc.  Îmi pare rău că nu am apucat să le mulțumesc mai mult pentru fiecare clipă a lor de dăruire și pentru sacrificiile pe care le-au făcut!

Poate… dacă voi mai aveți părinți în viață le faceți o bucurie spunându-le: Iertați-mă, Vă mulțumesc, Vă iubesc!

Trecutul, viitorul sunt înglobate în astăzi. Spuneți azi acel iartă-mă pe care tot amânați să îl rostiți, din orgoliu sau poate din teamă de a nu fi ascultați. Nu o mai lăsați pe altă dată. Faceți astăzi ce trebuia să faceți demult: dați sms-uri, e-mailuri, scrieți scrisori, oferiți bomboane Merci tuturor pe care credeți că merită aceste gesturi. Nu mai amânați!

Și să vă mai spun ceva și închei:

În ultima vreme la cabinet îmi vin foarte mulți tineri care au făcut atac cerebral, infarcturi, copii cu diabet, nefumători cu cancer pulmonar și lista poate continua.

Cred în ce vă spun acum! Nu alimentația, nu stresul ci gândurile toxice, negative fac ca rata îmbolnăvirii populației să fie din ce în ce mai mare la tineri.

De aceea cred că ar trebui să ne controlăm gândurile, pentru că altfel ne vom îmbolnăvi. Trăiți echilibrat, corect și conștient.

Țineți minte: Nimic nu are putere asupra voastră decât numai dacă voi îi acordați putere!

Mai țineți minte un ultim lucru: În afară de moarte, toate lucrurile din lumea asta au o soluție!

Închei acest articol cu: Iertați-mă! Vă mulțumesc! Vă iubesc!

Acest articol a fost publicat în Noutati. Salvează legătura permanentă.

Comentariile nu sunt permise.