Parole… Parole… 39

Pentru că este începutul anului și nu am somn, vreau să vă doresc La Mulți Ani fericiți și să vi se împlinească toate dorințele! Pentru asta, bineînțeles, trebuie să gândiți pozitiv, să credeți ce gândiți și sigur vi se va împlini visul.

Mă uitam în jurul meu, în casă și ochii mi-au căzut pe rafturile cu sute de cărți pe care le-am strâns și în dulapuri unde am adunat prea multe haine și încălțăminte, cât pentru zece vieți.

Am uitat să va spun că sunt născut în zodia Fecioarei, asta însemnând că de fiecare data când sunt în “draci” mă duc la cumpărături.

Am donat din haine cu sacul și iar s-au adunat… Dar gestul de a da sau arunca din casă mă forțează să-mi pun întrebări asupra vieții mele, să nu rămân în sferă materială care, mai devreme sau mai târziu m-a dezamăgit și în niciun caz nu mă pregătește pentru riscurile pe care le voi înfrunta.

Ducându-mă prima data în Japonia, am intrat în case tradiționale care în interior aveau exact cât aveau nevoie. Din perioada Edo, una din cele mai importante din istoria țării Soarelui Răsare, există un inventar al fiecărui membru al familiei:

Mobilier pentru bucătărie (provizii, ustensile),
Câte un dulap pentru haine,
Un cufăr mic pentru folosință personală (ochelari, medicamente, corespondență),
O “masă-cutie-tavă” (o cutie cu un capac care se deschide și se transformă într-o măsuță-tavă ce conține un bol pentru orez, un bol pentru supă, farfurie pentru peşte, bol pentru legume, ceașcă pentru ceai și bețișoare),
O saltea pentru fiecare membru al familiei.

Sensei Hyakuten, liderul sistemului Komino Reiki, îmi povestea la el în templu că în ziua în care discipolul Zen devine călugăr, se rade în cap complet și primește o geantă din pânză, numită Bunko. Această reprezintă renunțarea definitivă la posesiuni și aviditate. Vă întrebați probabil ce purta sau ce poartă acum, în zilele noastre în geantă? Este tot avutul lui: un apărat de ras, o periuță de dinți și câteva caiete pentru notițe. Momentul în care primește geanta și devine călugăr, este momentul în care el renunță la lumea axată pe consum și avuții materiale.

Și atunci? Ce trebuie să fac?

Nu mi-e ușor, dar lucrez foarte mult la această latură nociva a mea. Știu că voi putea și mai știu și va spun și vouă că cea mai mare bogăție pe care o putem avea ne aparține deja și se află în noi înșine.

Acest articol a fost publicat în Noutati. Salvează legătura permanentă.

Comentariile nu sunt permise.